Cu gândul plecat prin lume
Îmi amintesc căldura dimineţii
Privindu-te în aşternutul vieţii
Îmi amintesc frumuseţea zilei
Cântatului păsărilor şi mângâierea ta
Îmi amintesc acel sentiment
Ce nimeni nu mi-l poate lua
Îmi amintesc mereu iubirea
Ce o vedeam în ochii tai
Dar acum când îi privesc
Au devenit atât de răi
Îmi amintesc de mine
Cât de fericit eram
Lângă tine a mea iubire
Era tot ce îmi doream
Îmi amintesc primul sărut
Atât de dulce şi curat
Dar el a devenit trecut
Şi s-a pierdut încet în neant
Îmi amintesc zile senine
Privindu-ti chipul minunat
Îmi amintesc a ta iubire
Dar totul s-a terminat !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu